MOSTENIREA reprezintă modalitatea legală prin care sunt transmise bunurile unei persoane fizice decedate către una sau mai multe persoane în ființă, respectiv moștenitorilor.
Ca să moștenim pe cineva, trebuie să fim siguri că legea ne conferă acest drept sau că defunctul s-a gândit să ne lase toată averea sa sau o parte din aceasta.
Potrivit Codului Civil moștenirea poate fi :
- legală – în cazul în care transmiterea patrimoniului succesoral are loc în temeiul legii, către moștenitorii legali, în ordinea și cotele determinate de lege, sau
- testamentară – când transmiterea masei succesorale are loc în temeiul voinței celui care lasă moștenirea, manifestată prin testament.
Moștenitorii legali sunt persoanele care au o vocație legală la succesiunea defunctului, după cum urmează:
- rudele defunctului care se împart în patru clase:
- clasa I – formată din descendenții defunctului (copii, nepoții, strănepoții defunctului și urmașii lor în linie dreaptă la nesfârșit )
- clasa II – formată din ascendenții privilegiați ( părinții defunctului ) și colateralii privilegiați (frații și surorile defunctului, precum și descendenții acestora până la gradul patru inclusiv)
- clasa a III – formată din ascendenții ordinari ( bunicii și străbunicii defunctului )
- clasa a IV – formată din colateralii ordinari ( unchii, mătușile și verișorii primari ai defunctului, frații și surorile bunicilor efunctului, până la gradul patru inclusiv)
- soţul supravieţuitor al defunctului – deși nu face parte din nicio clasă de moştenitori legali, vine în concurs cu oricare clasă chemată la moştenire. El nu este înlăturat de la moştenire, dar nici nu înlătură rudele defunctului.
SOȚUL SUPRAVIETUITOR
- Soţul supravieţuitor are dreptul la o parte din moştenire a cărei întindere variază în funcţie de clasa de moştenitori legali cu care vine în concurs:
- în concurs cu clasa I (descendenţii defunctului (copii, nepoţi, stranepoți, etc) – cota acestuia este de ¼ din moştenire;
- în concurs cu clasa II ascendenţii privilegiaţi (părinţii) care vin la moştenire împreună cu colateralii privilegiaţi (fraţii şi surorile) –1/3 din moştenire;
- dacă soțul supraviețuitor vine în concurs numai cu ascendenţii privilegiaţi sau numai cu colateralii privilegiaţi –va culege 1/2 din moştenire;
- în concurs cu clasa III a ascendenților ordinari (bunicii și străbunicii) sau cu clasa IV – a colateralilor ordinari (nepoţi de la frate/soră) – cota soțului este 2/3 din moștenire.
În cazul în care nu există moştenitori legali ori aceştia există, dar sunt nedemni sau renunţători, soţul supravieţuitor va culege întreaga moştenire a soţului decedat.
Moștenitorul testamentar poate fi orice persoană care îndeplinește condițiile prevăzute de lege privind capacitatea de a primi analizată la data deschiderii moștenirii testatorului.
DESCENDENTII
- Descendentii reprezinta prima clasa de mostenitori legali astfel că, aceștia vin la mostenire cu prioritate, înaintea tuturor celorlalte clase de moștenitori.
- Descendenții înlătură moștenitorii din celelelate clase si vin la moștenire în ordinea proximității gradului de rudenie. Numai in cazul in care nu exista descendenti, sau in cazul in care acestia nu pot veni sau nu doresc sa vina la mostenire, vor fi chemate la moștenire rudele apartinand celorlalte clase.
- Descendentii vin la mostenire în ordinea gradului de rudenie, astfel cum se stabileste expres de art 975 alin 2 din Codul civil. Prin urmare, daca exista descendenti de gradul 1(copii ai defunctului) care vin efectiv la mostenire, existenta unor descendenti de grade subsecvente (nepoti, stănepoti, etc) nu are nici o relevanță. Mostenirea se va atribui catre nepoti sau către strănepoti – numai în cazul în care nu există mostenitori apartinand gradului 1 SAU în cazul în care copii defunctului – descendentii de gradul 1 nu vin la mostenire pentru că au renuntat la aceasta sau au fost dezmoșteniti de catre defunct, descendentii apartinand gradului 2( nepotii defunctului ) vor fi chemați la mostenire în nume propriu, și nu prin reprezentare. În acest caz mostenirea se va împarti în mod egal, pe capete, iar nu pe tulpini. Singura exceptie a regulii proximitatii gradului de rudenie este reprezentarea succesorală.
- Potrivit Art. 965 din Codul Civil prin reprezentare succesorală, un moştenitor legal de un grad mai îndepărtat, numit reprezentant, urcă, în virtutea legii, în drepturile ascendentului său, numit reprezentat, pentru a culege partea din moştenire ce i s-ar fi cuvenit acestuia dacă nu ar fi fost nedemn faţă de defunct sau decedat la data deschiderii moştenirii.
Este situația în care, la mostenirea unui defunct vin atat descendentii de gradul I (copii defunctului) cât și descendentii de gradul II (nepotii acestuia de fiu sau de fiica) prin reprezentarea parintelui predecedat sau nedemn de a mosteni.
În cazurile în care operează reprezentarea succesorală, moştenirea se împarte pe tulpină. Dacă aceeaşi tulpină a produs mai multe ramuri, în cadrul fiecărei ramuri subdivizarea se face tot pe tulpină, partea cuvenită descendenţilor de acelaşi grad din aceeaşi ramură împărţindu-se între ei în mod egal.
Cu titlu de exemplu: daca exista doi descendenți în viața, acceptanti ai mostenirii, si un descendent predecedat, care are la rândul său doi copii, mostenirea se va imparți în trei tulpini, descendentii în viata având dreptul sa culeagă fiecare o parte întreaga, iar mostenitorii celui predecedat, care vin la succesiune prin reprezentare, vor imparti în mod egal tulpina ce s-ar fi cuvenit autorului lor pe care-l reprezintă .
COTA DE MOSTENIRE A DESCENDENTILOR:
In cazul în care descendenții vin singuri la mostenire, ei culeg întreaga moștenire.
In cazul în care descendenții vin la moștenire în concurs cu soțul supravietuitor, vor culege 3/4 din masa succesorală.
Dacă defunctul are doi sau mai mulți descendenți, moștenirea sau partea din moștenire care li se cuvine descendenților se împarte între aceștia în mod egal, când vin la moștenire în nume propriu sau pe tulpină, când vin la moștenire prin reprezentare succesorală.
Cu titlu de exemplu:
- dacă defunctul are trei descendenți în viață, acceptanți ai moștenirii, fiecare descendent va culege, în nume propriu, câte o treime din moștenire.
- daca exista doi descendenți în viața, acceptanti ai mostenirii, si un descendent predecedat, care are la rândul său doi copii, mostenirea se va imparți în trei tulpini, descendentii în viata având dreptul sa culeagă fiecare o parte intraga, iar mostenitorii celui predecedat, care vin la succesiune prin reprezentare, vor împarti în mod egal tulpina ce s-ar fi cuvenit autorului lor pe care-l reprezintă .
COTA DE MOȘTENIRE A ASCENDENȚILOR PRIVILEGIAȚI (părinții) ȘI A COLATERALILOR PRIVILEGIAȚI (frații și surorile, precum și descendenții acestora, până la gradul al IV-lea inclusiv cu defunctul)
- Moștenirea sau partea din moștenire care li le cuvine rudelor defunctului din clasa a II-a (formată din ascendenți privilegiați și colaterali privilegiați) diferă în funcție de numărul ascendenților privilegiați care vin la moștenire.
Astfel, ne putem afla în una dintre următoarele două situații:
- dacă la moștenire există un singur părinte, acesta va culege ¼ din moștenire, iar frații defunctului, indiferent de numărul lor, vor culege ¾ din moștenire.
Spre exemplu, dacă defunctul a cărui succesiune se dezbate mai are doar unul dintre părinți în viață și doi frați, atunci ascendentul său va primi ¼ din moștenire, iar frații vor culege împreună cota de ¾, fiecăruia dintre ei revenindu-i cota de 3/8 din succesiune. cota de 3/8 din succesiune a fost obținută prin aplicarea regulii enunțate mai sus, la secțiunea denumită “
COTA DE MOȘTENIRE A DESCENDENȚILOR
- dacă la moștenire vin doi părinți, aceștia vor culege împreună jumătate, iar colateralii privilegiați, indiferent de numărul lor, vor culege cealaltă jumătate
Cu titlu de exemplu, dacă defunctul despre a cărui succesiune este vorba are ambii părinți în viață și o soră, atunci mama și tatăl defunctului va culege fiecare cota de ¼ din moștenire, iar sora va avea dreptul la ½ din succesiune, desigur sub condiția ca toate aceste persoane să își exprime opțiunea succesorală în sensul acceptării moștenirii.
- Dacă ascendenții privilegiați nu îndeplinesc condițiile necesare pentru a moșteni, colateralii privilegiați vor culege moștenirea sau partea de moștenire cuvenită clasei a doua. In același sens, ascendenții privilegiați vor culege moștenirea sau partea de moștenire cuvenită clasei a doua, daca colateralii privilegiați nu au vocație concretă pentru a moșteni.
De exemplu, dacă defunctul are părinții în viață și acceptanți ai succesiunii, însă fratele său a fost dezmoștenit de către defunct, atunci întreaga cota cuvenită clasei a II-a va fi culeasă de părinții defunctului. Fratele dezmoștenit, care nu beneficiază de rezerva succesorală prevăzuta la art.1086 din Codul civil, nu îndeplinește condițiile necesare pentru a moșteni la care se referă art. 979 din Codul civil.
- O situație particulară în materie succesorală este aceea în care colateralii privilegiați sunt rude cu defunctul pe linii colaterale diferite. În acest caz, moștenirea sau partea din moștenire ce li se cuvine se împarte, în două părți legale, între linia maternă și cea paternă. Frații buni vor beneficia atât de cota care le revine de pe linia maternă, cât și de cota aferentă liniei paterne. În schimb, frații consangvini (frați cu defunctul doar din partea tatălui) și frații uterine (frați cu defunctul doar din partea mamei) vor veni la moștenire doar pe linia de succesiune comună cu defunctul.
COTA ASCENDENȚILOR ORDINARI (bunicii și străbunicii defunctului)
- Din prevederile art. 982 din Cod civil înțelegem că descendenții, ascendenții privilegiați și colateralii privilegiați înlătură moștenitorii din clasa a III-a, clasa ascendenților ordinari. De aceea, bunicii și străbunicii defunctului vor culege moștenirea doar dacă nicio altă persoană din clasele I sau II nu poate ori nu vrea să culeagă succesiunea.
- În concurs cu soțul supraviețuitor, ascendenții ordinari ai defunctului – indiferent de numărul lor – culeg împreună un sfert din moștenire.
- Spre deosebire de ascendenții privilegiați, aceștia nu sunt moștenitori rezervatari.
COTA COLATERALILOR ORDINARI ( unchii, mătușile, verii primari, frații și surorile bunicilor efunctului, până la gradul patru inclusive)
- Colateralii ordinari vin la moștenire dacă descendenții (copii, nepoții, strănepoții defunctului și urmașii lor în linie dreaptă la nesfârșit), ascendenții privilegiați (tatăl și mama defunctului), colateralii privilegiați (frații și surorile defunctului, precum și descendenții acestora, până la gradul al patrulea inclusiv cu defunctul) și ascendenții ordinari (bunicii și străbunicii defunctului) nu îndeplinesc condițiile necesare pentru a moșteni.
- În concurs cu soțul supraviețuitor, colateralii ordinari ai defunctului – indiferent de numărul lor – culeg împreună un sfert din moștenire.
- Prin asemănare cu ascendenții ordinari, nici colateralii ordinari nu sunt moștenitori rezervatari.
TERMEN PENTRU ACCEPTAREA SAU RENUNTAREA LA MOȘTENIRE
Potrivit art 1103 din Codul Civil, dreptul de optiune succesorală se exercita într-un an de la data deschiderii moștenirii.
Cu alte cuvinte, cei chemați la moștenire în temeiul legii sau al voinței defunctului au opțiunea de a accepta pur și simplu moștenirea sau de a renunța la ea, în termen de 1 an de la data deschiderii moștenirii (de la data decesului celui care lasă moștenirea).
Potrivit legii, nimeni nu poate fi obligat să accepte o moștenire ce i se cuvine. Acceptarea succesiunii are ca efect consolidarea transmiterii moștenirii și este irevocabilă, moștenitorul nemaiputând reveni asupra acestei opțiuni.
